Despre Județul Buzău

  • Geografie:

Aşezare – situat în partea de sud-est a României, în sud-estul Carpaţilor Orientali, axat pe cursul superior şi mijlociu al râului Buzău, judeţul Buzău are o suprafaţă de 6.102,6 kmp (2,6 % din teritoriul ţării) şi se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest. Judeţul Buzău face legătura între arcul Carpaţilor şi Câmpia Dunării, deoarece ocupă o zonă aflată la graniţa dintre cele trei provincii istorice româneşti – Muntenia, Moldova şi Transilvania.

Relieful – judeţul Buzău ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului Buzău, cuprinzând în mod armonios toate formele de relief: munţi în partea de nord, câmpie la sud, între acestea aflându-se zona colinară subcarpatică. Zona de munte este formată din Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei, componenţi ai Carpaţilor de Curbură. Sunt munţi din roci puţin rezistente ce au determinat prezenţa unor culmi joase, cu un contur domol. Zona de deal este cunoscută sub numele de Subcarpaţii Buzăului (Dealurile Buzăului) fiind formată dintr-o succesiune de culmi deluroase şi depresiuni. Zona de câmpie se întinde în partea sudică şi sud-estică a judeţului, încadrându-se în marea unitate morfologică a Câmpiei Române prin câteva subdiviziuni, de la vest spre est: Câmpia Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzău-Călmăţui şi Câmpia Râmnicului.

Clima – judeţul Buzău are o climă temperat continentală. Aceasta variază însă de la nord la sud datorită altitudinii, orientării generale a reliefului şi configuraţiei locale a acestuia.

Resurse naturale – peste 40% din suprafaţa totală a judeţului este arabilă. Subsolul este bogat în depozite de origine organică (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar) şi minerală (sare, gresie, argilă, nisipuri, nisipuri cuarţoase, diatomită, pietrişuri). Apele minerale sunt în cantităţi mari şi variate. O bogăţie aparte o reprezintă apele minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice (Sărata Monteoru, Fişici, Nehoiu, Siriu) şi nămolul sapropelic, cu valoare terapeutică, de la Balta Albă.

 

  • Cultura:

Ca entitate etnografică în care se întrepătrund elemente specifice ale culturii populare româneşti din cele trei provincii care se întâlnesc aici – Muntenia, Transilvania şi Moldova, judeţul Buzău aparţine tipologic specificului naţional.

Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, care poate fi admirat astăzi mai mult în colecţiile muzeale, el fiind utilizat cu deosebire la sărbători, în zonele cu tradiţii folclorice. Costumul popular buzoian se înscrie în tipul carpatic, ale cărui origini se află în portul populaţiei dacice. Costume populare într-o formă nealterată se mai găsesc în zonele de munte (Gura Teghii, Chiojdu, Cătina şi Calvini), pe Valea Râmnicului (Podgoria, Pardoşi, Puieşti).

În afară de obiceiuri şi tradiţii, judeţul Buzău mai conservă şi cântece strămoşeşti în forme aproape nealterate, care după expresia lui Alecu Russo, constituie „arhiva acestor meleaguri”.

  • Muzee: Muzeul judeţean Buzău, Muzeul municipal Râmnicu Sărat.
  • Colecţii muzeale:  Colecţia muzeală a Episcopiei ortodoxe Buzău, Colecţia muzeală Colţi, Casa memorială „V.Voiculescu” – comuna Pârscov, Colecţia de etnografie şi artă populară „Casa Vergu Mănăilă” – Buzău, Rezervaţia de sculptură în aer liber Măgura – comuna Tisău.
  • Teatre: Teatrul dramatic „George Ciprian” Buzău.
  • Biblioteci: 241 (1 judeţeană; 3 municipale şi orăşeneşti; 52 comunale; 177 şcolare; 8 specializate – agenţi economici şi instituţii).

 

  • Turism:

Principalele atracţii turistice ale judeţului Buzău:

  • Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari (comuna Scorţoasa) şi Pâclele Mici (comuna Berca);
  • Blocurile de calcar de la Bădila (comuna Vipereşti);
  • Colecţia muzeală Colţi (comuna Colţi);
  • Platoul Meledic (comuna Mânzăleşti);
  • Dealul cu Lilieci Cernăteşti (comuna Cernăteşti);
  • Focul viu (comuna Lopătari);
  • Piatra Albă „La Grunj” (comuna Mânzăleşti);
  • Staţiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru (comuna Merei);
  • Tabăra de sculptură în aer liber (comuna Tisău);
  • Mânăstirea Ciolanu (comuna Tisău);
  • Mânăstirea Răteşti (comuna Berca);
  • Casa memorială Vasile Voiculescu (comuna Pârscov).